joi, 27 august 2009

trezirea.

timpul trece.chiar si atunci cand pare imposibil.chiar si atunci cand fiecare bataie a ceasului doare la fel ca pulsul sangelui sub o vanataie.trece neregulat,cu rataciri ciudate si pauze taraganate,dar trece.chiar si pentru mine.

~ erau doar cuvinte,dar care imi treceau prin suflet si mi`l raneau.m`am intrebat cat putea sa dureze situatia asta.poate intr`o zi,peste ani-daca durerea cauzata de amintiri s`ar diminua si ar deveni suportabila-as putea sa ma uit in urma la acele luni care vor ramane mereu cele mai bune din viata mea.si,daca ar fi posibil ca durerea sa se inmoaie in asa fel incat sa`mi permita lucrul pe care mi`l acordase.mai mult decat cerusem,mai mult decat meritasem.poate intr`o zi voi putea vedea lucrurile in felul acesta.
dar daca gaura asta din sufletul meu nu se va mai vindeca niciodata ? daca raul era permanent ? ~

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu